Doar 37% dintre lacurile și râurile din Europa au îndeplinit criteriile necesare, scrie Euronews. 

Experții trag un semnal de alarmă și susțin că Europa se confruntă cu „obstacole serioase atunci când vine vorba de securitatea apei”. 

Siguranța apei în Europa e în pericol

Doar 37% din apele europene de suprafaţă sunt într-o stare bună sau foarte bună de sănătate ecologică. Europa trebuie să îşi gestioneze mai bine resursele acvatice pentru a le garanta cetăţenilor săi o apă de bună calitate, a avertizat Agenţia Europeană de Mediu (AEM), citată de AFP, scrie AGERPRES. 

Experții susțin că siguranța apei în Europa e în pericol pe termen lung. Așa că sunt necesare măsuri de urgență. 

„Sănătatea apelor europene nu este bună. Apele noastre se confruntă cu o serie de provocări fără precedent. Care ameninţă securitatea apei în Europa”, a declarat directoarea AEM, Leena Yla-Mononen, într-un comunicat.

În ceea ce priveşte sănătatea chimică a apelor de suprafaţă, aceasta este bună doar în 29% din cazuri. Comparativ cu 77% pentru pânzele freatice. De aici provine cea mai mare parte din apa potabilă consumată de europeni.

O bună sănătate chimică înseamnă absenţa poluării excesive cu nutrienţi şi substanţe chimice nocive. Cum ar fi PFAS şi microplastice.

Apa de suprafaţă este ameninţată de poluarea atmosferică (arderea cărbunelui, emisiile generate de vehicule, etc.). Dar și de agricultură. Acesta e un sector care deversează cantităţi mari de deşeuri ce contaminează solurile. În urma acestor factori, printre altele, siguranța apei în Europa e în pericol. La nivel global, semnele vitale ale planetei sunt în pericol.

„Agricultura europeană trebuie să recurgă mai mult la practici naturale şi agro-ecologice mai durabile. Însoţite de măsuri de stimulare. Și de o schimbare a obiceiurilor noastre alimentare”, recomandă raportul AEM.

Experții cer reducerea consumului de pesticide

Agenția europeană a analizat 120.000 de corpuri de apă de suprafaţă şi 3,8 milioane de km2 de ape subterane din 19 ţări membre ale UE şi din Norvegia. Îndeamnă la o scădere cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030.

„Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a restabili sănătatea preţioaselor noastre râuri, lacuri, ape costiere şi a altor corpuri de apă. Pentru a ne asigura că această resursă vitală este rezilientă şi sănătoasă pentru generaţiile viitoare”, a adăugat Leena Ylo-Mononen, după ce s-a aflat că siguranța apei în Europa e în pericol. 

Efectele schimbărilor climatice (secete şi inundaţii) şi supraexploatarea resurselor de apă dulce exercită, de asemenea, o presiune asupra suprafeţelor acvifere.

Reducerea consumului de apă şi restabilirea ecosistemelor trebuie să fie priorităţi ale guvernelor. Mai ales că resursele de apă sunt, de asemenea, sub presiune din cauza consecinţelor schimbărilor climatice. Cum ar fi precipitaţii excesive, topirea gheţarilor şi secetă, potrivit raportului AEM.

În ultimii ani, ne-am confruntat cu evenimente extreme. Printre acestea se numără și Uraganul Milton, care a crescut în intensitate semnificativ din cauza încălzirii globale.