Cercetătorii români au făcut o descoperire care poate rescrie istoria Europei. Ce au găsit în Munții Carpați

O descoperire care poate rescrie istoria Europei a fost găsită în Munții Carpați din România, de către o echipă de cercetători români și francezi.

Publicat: 22 februarie 2025, 8:53 / Actualizat: 22 februarie 2025, 11:51

Studiul a fost publicat în jurnalul prestigios Environmental Pollution. Experții au găsit primele dovezi ale poluării antropice din Europa. Ceea ce mută perioada de poluare cu sute de ani față de cum se credea până acum.

Pentru analiză, experții au folosit rămășițele unui urs brun care a trăit în urmă cu 1.000 de ani în această zonă, scrie AGERPRES.

Aceasta e cea mai veche dovadă documentată a poluării de pe teritoriul Europei.

ARTICOLUL CONTINUĂ DUPĂ RECLAMĂ

Cercetătorii români au făcut o descoperire care poate rescrie istoria Europei

Cercetători clujeni sunt implicați într-o descoperire potrivit căreia cele mai vechi dovezi pentru poluarea antropică a faunei sălbatice din Europa Medievală sunt în România. Aceasta e o descoperire care poate rescrie istoria Europei.

‘Doi cercetători anunță publicarea, în prestigiosul jurnal Environmental Pollution, editat de Elsevier, a unui studiu care oferă cele mai vechi dovezi ale poluării antropice asupra faunei sălbatice din Europa Medievală. Cercetarea a fost realizată de o echipă franco-română condusă de dr. Marius Robu (Institutul de Speologie ‘Emil Racoviță’ al Academiei Române) și dr. Jeremy E. Martin (Ecole normale superieure, ENS, Lyon). Alături de dr. Ionuț-Cornel Mirea, dr. Daniel Vereș (Institutul de Speologie ‘Emil Racoviță’ al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca), dr. Sebastian Olive și Philippe Telouk’, se arată într-un comunicat trimis, miercuri, de filiala Cluj a Academiei Române.

Reclamă

Potrivit sursei citate, cercetările au fost realizate prin investigarea elementelor-urmă (Pb, Li, Zn). Acestea au fost analizate în dentiția unui urs brun. A trăit în urmă cu cca 1000 de ani în Carpații Românești (Mehedinți – Banat). Aceasta e o zonă cunoscută istoric pentru activități metalurgice intensive. Acestea au fost desfășurate în zonă încă din perioada medievală.

‘Valorile de fond, precum și nivelurile ne-naturale (ridicate) de plumb (Pb), litiu (Li) și zinc (Zn) ale unui mascul de urs brun de aproximativ 5-6 ani au fost detectate. Cu ajutorul hărților de elemente-urmă. Fragmentele elementelor analizate la înaltă rezoluție și secțiunile histologice au evidențiat amploarea senzorială a aportului de plumb. Care a avut loc în timpul a cinci veri înregistrate (când animalul căuta în mod activ hrană). Concentrațiile crescute de Pb, Li și Zn au fost identificate în liniile terminale de creștere. Au fost interpretate drept dovadă pentru cea mai timpurie poluare antropogenă cu metale grele. La un animal sălbatic’, se arată în comunicatul despre o descoperire care poate rescrie istoria Europei.

Dovezile provin din epoca medievală

Cercetarea subliniază impactul activităților industriale timpurii asupra unui omnivor terestru mare. Ceea ce demonstrează că amenințările antropice asupra vieții sălbatice nu au fost determinate exclusiv de vânătoare. Sau modificarea peisajului din ultimele decenii.

‘Rezultatele obținute indică cea mai veche dovadă documentată despre impactul poluării industriale asupra faunei sălbatice,’ continuă comunicatul despre o descoperire care poate rescrie istoria Europei.

‘În plus, amploarea poluării cu metale grele în acestă regiune dovedește existența unor centre siderurgice. Cu o vechime și importanță deosebite la nivel european. Studiul este primul de acest fel care analizează impactul poluării antropice timpurii asupra faunei de mamifere sălbatice din Europa. În același timp, este un exemplu de colaborare internațională de succes. Concretizată prin accesul la tehnica de laborator disponibilă a Institut national des sciences de l’Univers (CNRS-INSU, Franța). Dar și la un laser de înaltă precizie al Elemental Scientific Lasers, ENS, Lyon’, se menționează în comunicatul filialei Cluj a Academiei Române.