Europa

În următorii ani, vrem ca Northvolt Ett să își dezvolte semnificativ capacitatea de producție, pentru a ajuta tranziția Europei la energia curată.  – Peter Carlsson Cele mai multe baterii de mașină sunt produse momentan în Statele Unite ale Americii și Asia. Northvolt, rivalul Tesla din Europa, vrea să schimbe această statistică. Compania a fost fondată în urmă cu mai puțin de 6 ani. Reprezentanții ei au semnat deja contracte în valoare de peste 30 de miliarde de dolari cu clienți precum BMW, Volkswagen, Volvo și Polestar. Potrivit Northvolt, compania vrea să înceapă livrările comerciale la începutul anului 2022. Capacitatea de producție va crește la 60 de gigawați pe oră în următorii ani. Această capacitate se traduce în bateri pentru 1 milion de vehicule electrice.  Northvolt a primit investiții de 6.5 miliarde de dolari pentru a-și extinde operațiunile. Ultima rundă de investiții a fost condusă de Goldman Sachs și VW. Printre investitorii companiei Northvolt, rivalul Tesla din Europa, se numără Daniel Ek, CEO-ul Spotify.  Numeroase companii vor să producă mașini electrice în următorii ani Succesul pe care l-au avut mașinile electrice în ultimii ani a dus la o tendință mondială în care mai multe companii vor să intre pe această piață.  La începutul acestui an, în luna martie, Xiaomi a anunțat planul său de a intra pe piața mașinilor electrice. Gigantul tech vrea să investească 10 miliarde de dolari în afacere în următorii 10 ani.  Xiaomi a înregistrat oficial afacerea de vehicule electrice, numită Xiaomi EV, Inc. Acum, Northvolt, rivalul Tesla din Europa, a produs prima sa baterie litiu-ion.  Gigantul tech Baidu, din China, a lansat o companie axată pe mașinile electrice în luna ianuarie a acestui an. În luna februarie, a angajat un CEO pentru această afacere.  Printre finaliștii titlului de Mașina Anului 2022, câștigat de Lucid Air, se numără mașini precum Mercedes-Benz EQS (care e complet electrică), Mercedes-Benz S-class, Hyundai Sonata și Honda Civic.

Această actualizare nu schimbă modul în care funcționează serviciul nostru, inclusiv modul în care procesăm, folosim sau distribuim datele voastre către altcineva, inclusiv compania mamă Meta.– Reprezentanții WhatsApp WhatsApp schimbă iar politica de confidențialitate, deși reprezentanții ei au declarat că platforma nu e de acord cu decizia autorităților. Platforma trebuie să se conformeze cu actualizarea cerută de autorități în timp ce face apel.  De ce a primit WhatsApp o amendă GDPR de 225 de milioane de euro  WhatsApp schimbă iar politica de confidențialitate, la scurt timp după ce a primit o amendă de sute de milioane de euro.  Sucursala WhatsApp din Dublin, ce reprezintă serviciile din Europa ale platformei, a fost amendată de Comisia de Protecție de Date din Irlanda. Platforma a fost acuzată de încălcarea legilor GDPR axate pe gestionarea datelor în Uniunea Europeană.  Comisia susține că a descoperit că WhatsApp nu a oferit transparența necesară privind modul în care gestiona datele utilizatorilor.  Potrivit Comisiei, înseamnă că WhatsApp nu a oferit destule informații despre cum erau adunate datele „într-un format concis, transparent, inteligibil și ușor de accesat, cu limbaj clar și simplu”, scrie EuroNews.  Autoritățile au amendat platforma și au emis un ordin prin care WhatsApp e nevoită să proceseze datele în conformitate cu legile GDPR, printr-o „varietate de acțiuni de remediere ce au fost specificate”.  Chiar dacă WhatsApp schimbă iar politica de confidențialitate, platforma face apel la decizia autorităților. Nu e prima dată când giganții tech sunt amendați din cauza modului în care folosesc datele consumatorilor.  Amenda de 225 de milioane de euro e cea mai mare dată până acum de Comisia de Protecție de Date. E a doua cea mai mare în contextul GDPR, după cea primită de Amazon de la autoritățile din Luxemburg. Compania Amazon, ce are acum un nou CEO, a primit o amendă de 746 de milioane de euro. 

E soarele! Te cam obișnuiești cu întunericul. Ajungi să nu prea te gândești, sincer. Dar asta…te încălzește. Nu fizic, mintal. Te încălzește mintal.”– Ingrid Sparbo, locuitoarea din Rjukan  Artistul Martin Andersen care a creat Solspeil – oglinda solară – a descoperit că Eyde a sugerat un sistem similar încă din 1913. Soarele ajunge pe vârful munților din jurul orașului, dar nu ajunge până la nivelul caselor din orașul Rjukan, ce nu avea soare 6 luni din an.   Eyde nu a putut continua cu ideea pentru că nu exista tehnologie potrivită în acel moment. Compania sa, Norsk Hydro, a creat o telecabină ce putea duce localnicii la o înălțime de 500 de metri.  Cât a costat sistemul de oglinzi solare din Rjukan Andersen și compania CSP, din Germania, au montat trei oglinzi de 17 metri pătrați deasupra pieței din Rjukan.  Ca urmare a sistemului de oglinzi, o porțiune din Rjukan e luminată de soare în lunile întunecate. Lumina acoperă o porțiune de 600 de metri pătrați și are intensitatea de 80 – 90% din cea originală.  Deși unii localnici au fost împotriva sistemului, tehnologia a fost acceptată de-a lungul anilor. Ca urmare a porțiunii luminate din piața orașului, Rjukan a atras mai mulți turiști din anul 2013.  În total, sistemul de oglinzi solare din orașul Rjukan a costat în jur de 500.000 de lire sterline. De când a fost instalat, a atras mii de turiști, ce vor să observe cum a reușit tehnologia să aducă soarele în orașul Rjukan, ce nu avea soare 6 luni din an. Chiar dacă unii localnici au avut probleme cu tehnologia, înainte ca aceasta să fie instalată, acum orașul pare să fi acceptat razele de soare care ajung în piața din centrul său. Cea mai mare problemă a lor era costul instalației, de 500.000 de lire sterline. „Am fost împotrivă,” a declarat Nils Eggerud, un localnic din orașul Rjukan, ce nu avea soare 6 luni. „Și încă am dubii atunci când vine vorba de costurile de întreținere. Cât de mari vor fi, cine le va plăti? Dar…te simți bine dacă stai aici. Și, sincer, trebuie doar să te uiți la fețele oamenilor.”

În următoarele luni, vom lucra alături de publicații pentru a ajunge la înțelegeri ce le protejează drepturile cu noua legislație.– Fuencisla Clemares Google News a revenit în Spania ca urmare a noii legislații. Astfel, publicațiile vor putea negocia direct cu Google. Ele au șansa să obțină taxe și plăți pentru știrile generate și indexate în Google News.  Uniunea Europeană a creat Copyright Directive  În ultimii ani, industria media din Uniunea Europeană a avut neînțelegeri cu giganții tech din mediul online.  Chiar dacă Google News revine în Spania, industria media din Europa a avut de suferit de pe urma schimbării modului în care e consumat conținutul online. Mulți critici susțin că majoritatea profitului generat de schimbarea industriei a revenit unor companii precum Google.  Pentru a remedia situația, țări precum Spania, Germania și Belgia au introdus legi prin care au încercat să protejeze drepturile de autor. În 2019, aceste eforturi au dus la introducerea unei Directive menite să protejeze drepturile de autor online, numită Copyright Directive.  Printre regulile incluse în ea, se numără și modul în care vor fi plătite companiile media pentru conținutul lor. Această porțiune a legislației, adoptată recent de Spania în legile naționale, a dus la faptul că Google News revine în această țară.  Nu e prima încercare a unei țări de a susține industria media. În 2020, Google a anunțat că va plăti publicațiile din Germania, Australia și Brazilia. La începutul acestui an, gigantul tech a semnat o înțelegere similară cu publicațiile din Franța.

O parte din el, din vest și est, s-a scufundat acum sub suprafața apei. Dar tot e mai sus decât ar trebui. Dacă nivelul mării ar scădea 600 de m, atunci am vedea mai mult pământ deasupra oceanului.– Gillian Foulger Regiunea nordică a Oceanului Atlantic era uscată și făcea parte din supercontinentul Pangaea, în urmă cu 335 -175 de milioane de ani, susține Foulger. Acum, Europa ar putea ascunde un continent pierdut. Până acum, geologii credeau că bazinul oceanic din zonă s-a creat în urmă cu 200 de milioane de ani. În acea perioadă, Pangaea a început să se rupă. Islanda s-ar fi format în urmă cu 60 de milioane de ani, în urma exploziei unui vulcan din centrul oceanului.  Cum s-ar fi format continentul ”Icelandia” Foulger și colegii săi susțin că, atunci când s-a rupt Pangaea pe Pământ, ”Icelandia” ar fi rămas deasupra apei, pe o porțiune de 300 de kilometri. În urmă cu 10 milioane de ani, colțurile din est și din vest ale continentului s-ar fi scufundat. În urmă ar fi rămas doar Islanda. Ca urmare, experții cred că Europa ar putea ascunde un continent pierdut. Noua teorie ar explica de ce crusta de rocă de sub Islanda are o grosime de 40 de kilometri. Dacă s-ar fi format în urma unei erupții, grosimea ar fi fost de 8 kilometri.  Numeroși cercetători susțin că teoria lui Foulger și a colegilor ei nu are suficiente dovezi.  ”Cercetări precum ale profesoarei Foulger, ce ne forțează să regândim relația între fundul mării și geologia continentală, pot avea un impact considerabil asupra țărilor ce încearcă să determine ce arii ale fundului mării sunt exclusiv proprietatea lor,” a declarat Philip Steinberg, director în cadrul Universității Durham.  Foulger și colegii săi estimează ca ”Icelandia” s-ar fi întins pe o suprafață de 600.000 de kilometri pătrați.