COP28: tensiuni politice și un fond de 777 de milioane de dolari. Ce a declarat Klaus Iohannis despre potențialul României în contextul crizei climatice

Acesta nu a fost singurul moment tensionat din cadrul evenimentului, potrivit Reuters. 

3 președinți au refuzat fotografia de grup, pentru că în aceasta apărea și Lukaşenko. În plus, reprezentanții Iranului au părăsit evenimentul pentru că la acesta a participat și Israelul.

COP28: tensiuni politice și un fond de 777 de milioane de dolari

Înfiinţarea unui fond destinat finanţării „pierderilor şi daunelor” climatice în ţările vulnerabile a fost adoptată încă din prima zi a Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP 28) din Dubai. E un pas pozitiv pentru ca omenirea să poată spera la o dezamorsare a tensiunilor financiare dintre Nord şi Sud în paralel cu negocierile dedicate combustibililor fosili, informează AFP, scrie AGERPRES. 

Această decizie istorică a salutată prin ovaţii în picioare ale delegaţilor celor aproape 200 de ţări participante. Acest pas concretizează principalul rezultat obţinut la COP27 în Egipt anul trecut, unde acest fond a fost aprobat în principiu. Dar detalii sale nu fuseseră încă definite.

Dincolo de înființarea fondului, COP28 a dus la mai multe momente importante.

Papa Francisc a subliniat necesitatea ca toate religiile lumii să se unească pentru a se opune devastării „rapace” a mediului. Papa, în vârstă de 86 de ani, urma să susţină un discurs în deschiderea Pavilionului Credinţei din cadrul conferinţei climatice COP 28 de la Dubai. Însă o inflamaţie pulmonară l-a forţat să rămână la Vatican. Cardinalul secretar de stat Pietro Parolin a citit mesajul papei în locul acestuia. 

Tensiunile au fost prezente și în cazul fotografiei de grup cu participanții la conferință. 

„Numim asta o fotografie de familie, dar Lukaşenko nu face parte din familia noastră”, a motivat decizia într-un comunicat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda. El şi omologii săi polonez şi leton sunt aliaţi fideli ai Ucrainei în războiul cu Rusia. Acuză Belarusul, pe lângă alianţa acestei ţări cu Rusia, că orchestrează afluxul de migranţi ilegali la frontierele cu ţările lor.

„Ar fi ipocrit să stăm alături de preşedintele unei ţări care a devenit o bază din spate pentru agresiunea rusă în Ucraina şi să discutăm despre viitorul lumii şi despre schimbările climatice ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat”, adaugă preşedintele lituanian.

Preşedintele Klaus Iohannis a susținut că România are un potențial important pentru producerea tehnologiilor verzi 

Între timp, delegaţia Iranului a anunţat că părăseşte summitul din cauza prezenţei la COP28 a reprezentanţilor Israelului. Printre aceștia se numără și preşedintele israelian Isaac Herzog.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP 28). Președintele a declarat că România este interesată să dezvolte, să utilizeze şi să fabrice tehnologii verzi. Va contribui astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale.

Preşedintele a subliniat, în cadrul evenimentului „Sustainable Innovation Forum 2023”, din Dubai, că, pentru a răspunde în mod eficient schimbărilor climatice, guvernele trebuie să dezvolte un parteneriat puternic cu întreprinderile, instituţiile financiare, entităţile de cercetare şi inovare şi ONG-urile.

„România este interesată să dezvolte, să utilizeze, dar şi să fabrice tehnologii verzi. Și să contribuie astfel la lanţurile valorice verzi internaţionale,” a declarat Iohannis la COP28. ”Analizele publicate de Banca Mondială indică competitivitatea României la export în ceea ce priveşte subcomponentele lanţului valoric eolian. Cum ar fi tablourile electrice de control şi de distribuţie. România este o gazdă din ce în ce mai atractivă pentru manufactura de tehnologii verzi. Prin intermediul Fondului pentru Tranziţie Justă, ţara mea sprijină în mod activ dezvoltarea producţiei de baterii în regiunile în care economia locală este în prezent încă dependentă de cărbune. De asemenea, marii producători auto din România îşi reorientează producţia către vehiculele electrice”, a spus preşedintele.

Potrivit acestuia, ţara noastră este situată într-o regiune „percepută uneori ca având o amprentă de carbon mare”. Dar subliniază că România şi-a redus de fapt emisiile de gaze cu efect de seră cu peste două treimi, în ultimele trei decenii. În timp ce şi-a multiplicat produsul intern brut.