Un nou studiu susține că micile particule de plastic se adună în organele noastre de-a lungul timpului, scrie Science Alert.

Dar se pare că nu toate organele sunt afectate la fel. Cea mai mare cantitate de microplastic a fost identificată în creier. 

De ce au oamenii din ce în ce mai mult plastic în creier

Particule minuscule de plastic se acumulează în țesuturi umane la niveluri din ce în ce mai ridicate. Concluziile noului studiu au fost publicate în revista Nature Medicine, potrivit DPA, scrie AGERPRES. 

Cercetarea, condusă de Matthew Campen de la universitatea din statul american New Mexico, arată un nivel semnificativ mai ridicat de nanoparticule și microparticule de plastic la nivelul ficatului și al creierului în cazul unor persoane decedate în 2024 în comparație cu nivelurile studiate în 2016. Oamenii au din ce în ce mai mult plastic în creier, la o diferență de aproape 1 deceniu. 

Contaminarea a fost ridicată în special la nivelul creierului. Acolo, nivelurile au fost de 30 de ori mai mari față de alte organe, cum ar fi ficatul și rinichii, potrivit studiului.

Microplastice au fost detectate anterior în alte organe. Printre acestea se numără plămâni, intestine și chiar placentă. Microscopia convențională identifică de obicei doar particule de peste 5 micrometri. Acest lucru exclude prezența unor nanoparticule mai mici, potrivit autorilor acestui studiu.

Un micrometru este a mia parte dintr-un milimetru. Un nanometru este a milioana parte dintr-un milimetru.

Echipa lui Matthew Campen a folosit microscopie cu infraroșu și electronică pentru a identifica nivelul de plastic în creier. Aceasta e o procedură care le-a permis cercetătorilor să detecteze aceste particule mai mici cu o precizie mai mare.

Cercetătorii au analizat mostre de țesut de la 24 de indivizi decedați în 2024. Le-au comparat cu 28 de mostre din 2016.

Microplasticul se acumulează mai mult în creier

În timp ce nivelurile de microparticule și nanoparticule din rinichi au rămas în mare parte neschimbate, nivelurile din ficat și din creier au indicat creșteri.

Studiul a identificat, de asemenea, niveluri alarmante de microplastice în creierul persoanelor diagnosticate cu demență.

Douăsprezece mostre de țesut cerebral, colectate în perioada 2019-2024, conțineau între 12.000 și 48.000 de micrograme de plastic în fiecare gram de țesut. Plasticul din obiectele folosite – recipiente de hrană, haine etc – produce particule de microplastic, când sunt spălate, utilizate sau aruncate. Acestea ajung în pământ și sursele de apă, după care sunt distribuite la nivel mondial. 

Cu toate acestea, cercetătorii au spus că descoperirile sunt asociative. Ca urmare, nu stabilesc o relație directă cauză-efect. Chiar și așa, e irefutabil faptul că crește semnificativ cantitatea de plastic în creier. 

Echipa a analizat, de asemenea, tipurile de plastic identificate. Polietilena – plasticul folosit de obicei la fabricarea sticlelor și ambalajelor – s-a descoperit a fi predominant. Este responsabil pentru 40-65% din plasticul detectat în ficat și rinichi. Și pentru până la 75% în cazul celui detectat la nivelul creierului.

Cercetătorii au avertizat că o parte din diferențele observate în țesutul cerebral ar putea fi atribuite unor factori geografici. Mostrele au fost colectate din statul New Mexico și pe coasta de est a Statelor Unite.

Autorii analizei au subliniat nevoia unor studii pe scară mai largă și pe termen mai lung pentru a explora în continuare efectele acumulării de micro și nanoplastice. În special asupra sănătății neurologice.