Limbile umane au gramatică similară. Cum explică cercetătorii fenomenul neobișnuit

Un nou studiu a identificat aceste paralele și posibila lor origine, scrie Science Alert. 

Se pare că explicația ar proveni chiar de la modul în care vorbim despre limbi în general, indiferent de cultură. 

Limbile umane au gramatică similară

Gramatica similară ce poate fi identificată în mai multe limbi ar putea fi cauzată de anumite tendințe genetice. O altă posibilă teorie e axată pe capacitățile cognitive pe care le au oamenii în comun, precum trecerea timpului, ce ne ajută să dezvoltăm timpul verbelor.

Un nou studiu propune un motiv diferit în spatele gramaticii similare. Se pare că modul în care vorbim despre limbile umane influențează gramatica. 

Limbile umane au gramatică similară și e posibil ca acest factor să fi influențat dezvoltarea lor. În multe limbi, propozițiile ce comunică un lucru spus de altcineva (vorbire indirectă) poate crea noi înțelesuri, ce se încadrează în anumite categorii gramaticale. 

De exemplu, „El a spus „o să plec”” poate avea mai multe înțelesuri, în funcție de limbă. Înseamnă și că ar putea pleca cândva pe viitor sau că era pe punctul de a pleca. 

„Propunem că, în cadrul evoluției limbilor, vorbitul despre limbă era un mod de a forma unele dintre primele structuri complexe de limbaj și, de la aceste structuri, s-au putut dezvolta noi forme de gramatică,” a declarat lingvistul Stef Spronck, din cadrul Universității din Helsinki. 

Vorbirea indirectă e un factor important în dezvoltarea limbilor umane

Se pare că înțelegerea colectivă a gramaticii ar fi fost creată datorită modului în care vorbim despre alte persoane. Autorii studiului despre cum limbile umane au gramatică similară sugerează că vorbirea indirectă e o sursă importantă. Aceștia spun că printre primele exemple de limbaj complex e vorbirea despre limbă. 

Experții au analizat mostre din 100 de limbi. Se pare că vorbirea indirectă e prezentă pe toate continentele. Apare independent de familii de limbi și arii de contact.

„Oamenii vorbesc despre gândurile și declarațiile altor persoane tot timpul, din momentul în care învățăm să vorbim.”

– Stef Spronck

„Determină culturile noastre, modul în care vedem lumea și în cine avem încredere,” a continuat Spronck despre cum limbile umane au gramatică similară. „Un fenomen fundamental existenței umane lasă o urmă în limbaj și studiul nostru demonstrează că acest factor trece dincolo de propoziții simple din vorbirea indirectă.” 

În acest moment, aceasta e doar o teorie. Studierea modului în care s-au dezvoltat limbile timp de mii de ani e un proces complex. E cu atât mai dificil cu cât oamenii preistorici au început să vorbească înainte să scrie. 

Studiul despre cum limbile umane au gramatică similară și cum ar fi putut evolua acestea a fost publicat în jurnalul Frontiers in Communication.