AI Act e o lege care e menită să guverneze modul în care companiile dezvoltă, folosesc și aplică inteligența artificială, scrie CNBC. 

Legea a fost aprobată de statele membre și de către Comisia Europeană în luna mai a acestui an.

Prima lege AI intră în vigoare în Uniunea Europeană

Actul european privind inteligenţa artificială (Legea privind inteligenţa artificială) e prima normă de acest fel în lume. A intrat în vigoare joi, urmărind să reglementeze utilizarea acestei tehnologii în funcţie de riscul pe care îl prezintă pentru oameni. Și, în acelaşi timp, să stimuleze industria europeană în faţa giganţilor precum China sau Statele Unite, consemnează agenţia EFE şi un comunicat al Comisiei Europene, scrie AGERPRES. 

Prima lege AI „va conduce la dezvoltarea unei inteligenţe artificiale (AI) în care europenii pot avea încredere. Și va oferi sprijin IMM-urilor şi start-up-urilor europene pentru a aduce soluţii inovatoare de inteligenţă artificială pe piaţă”, a afirmat pe reţeaua de socializare X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Legea permite sau interzice utilizarea inteligenţei artificiale în funcţie de riscul pe care îl generează pentru oameni. Și identifică sisteme cu risc ridicat care pot fi folosite doar dacă respectă drepturile fundamentale.

Mai exact, ea face distincţia între sistemele AI care prezintă un „risc inacceptabil” la adresa drepturilor fundamentale şi care vor fi interzise. Sisteme cu „risc ridicat”, care nu vor fi interzise, dar vor fi supuse unor cerinţe stricte. Sisteme cu riscuri de transparenţă, cum ar fi „chatbots”. Ș sisteme de risc „minim”, care formează majoritatea sistemelor de IA. Acestea nu vor fi supuse reglementărilor, așa cum scrie în prima lege AI ce intră de acum în vigoare. 

În virtutea acestei clasificări, legea interzice toate sistemele de categorizare biometrică după convingeri politice, religioase, filosofice sau după rasă şi orientare sexuală. Precum şi pe cele care evaluează oamenii în funcţie de comportamentul şi caracteristicile lor personale. Și cele capabile să manipuleze comportamentul uman.

Ce sisteme AI vor fi interzise

Vor fi de asemenea interzise sistemele menite să extindă ori să creeze baze de date faciale. Prin captarea nediscriminatorie de date pe internet sau înregistrări audiovizuale. Iar sistemele care pot recunoaşte emoţiile vor fi interzise la locurile de muncă şi în şcoli.

În general, legea inteligenţei artificiale interzice supravegherea în masă în spaţiile publice. Dar permite organelor de drept să utilizeze camere biometrice de identificare în anumite cazuri cu autorizaţie judiciară prealabilă. Lucru care a fost unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor dintre Parlamentul European şi Consiliul UE (statele membre) în stabilirea formei finale pentru prima lege AI. 

Astfel, aceste sisteme vor putea fi folosite pentru a preveni o ameninţare teroristă iminentă. Sau pentru a localiza sau identifica o persoană care a comis infracţiuni de terorism, trafic de persoane, exploatare sexuală. Sau o infracţiune împotriva mediului, de exemplu. Precum şi pentru a căuta victime ale acestor delicte.

De asemenea, regulamentul identifică sisteme cu risc ridicat. Care pot fi comercializate numai dacă dezvoltatorii lor garantează că respectă drepturile fundamentale. De pildă cele care pot influenţa rezultatul alegerilor. Sau cele utilizate de instituţiile financiare pentru a evalua solvabilitatea şi ratingul de credit al clienţilor.

Pe de altă parte, regulamentul stabileşte o serie de obligaţii pentru sistemele de inteligenţă artificială de uz general. Pe care se bazează programe precum ChatGPT, al companiei OpenAI, sau Bard, al companiei Google.

Concret, aceste programe vor trebui să precizeze dacă un text, un cântec sau o fotografie au fost generate prin inteligenţă artificială. Și să garanteze că datele folosite de sisteme respectă drepturile de autor.