Timp de aproape 3 decenii, astronomii au fost convinși că universul se mărește din ce în ce mai repede. Această creștere ar fi constantă de-a lungul timpului. La baza acestei expansiuni ar fi ceea ce numesc „energie întunecată”.
Descoperirea care schimbă complet înțelegerea noastră asupra Universului. Albert Einstein s-ar fi înșelat
Experții au dezvăluit descoperirea care schimbă complet înțelegerea noastră asupra Universului și care contrazice teoria lui Albert Einstein.

O analiză realizat de Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI) sugerează că această energie întunecată nu ar fi atât de constantă pe cât credeau experții până acum, scrie Scientific American.
Acesta e cel mai recent studiu care ridică semne de întrebare serioase privind modelul standard al cosmologiei.
Descoperirea care schimbă complet înțelegerea noastră asupra Universului
Energia întunecată e o forța motrice teoretică din spatele expansiunii Universului. Până acum, se credea că este legată de o constantă cosmologică. Dar pare să evolueze în timp, un comportament care ar putea duce la o regândire a înțelegerii noastre asupra cosmosului, informează AFP, scrie AGERPRES.
‘Ceea ce vedem ne intrigă profund’ și ‘ne aflăm, poate, în zorii unei descoperiri majore’ despre natura fundamentală a Universului nostru, a declarat într-un comunicat Alexie Leauthaud-Harnett, un purtător de cuvânt al proiectului internațional DESI. Proiectul reunește 70 de instituții în jurul Berkeley Lab din Statele Unite. Inclusiv Comisariatul pentru Energie Atomică (CEA).
Instrumentul Spectroscopic pentru Energie Întunecată (DESI) e instalat pe un telescop care îi este dedicat în vârful observatorului american Kitt Peak din Arizona. Are misiunea de a-i ajuta pe cercetători să înțeleagă această forță din Univers. Aceasta e considerată una dintre marile enigme ale fizicii.
Fibrele optice ale DESI sunt fine și robotizate. Observă simultan timp de 20 de minute aproximativ 5.000 de galaxii și quasari. Acestea sunt obiecte cosmice foarte strălucitoare, care au în centrul lor o gaură neagră. Acest lucru este utilizat pentru a calcula vârsta și distanța acestora. Apoi pentru a cartografia Universul în 3D și pentru a detecta modele care permit reconstituirea istoriei sale. Cu ajutorul DESI a fost realizată descoperirea care schimbă complet înțelegerea noastră asupra Universului.
În anii 1990 s-a descoperit că această expansiune a Universului s-a accelerat net în urmă cu aproximativ 6 miliarde de ani (Universul are 13,8 miliarde de ani).
Pentru a explica acest fenomen, a cărui descoperire a fost încununată cu un premiu Nobel, fizicienii au postulat existența unei energii de respingere: energia întunecată. Efectele ei sunt parțial compensate de materia obișnuită și o ipotetică materie întunecată.
Modelul cosmologic standard ar putea fi greșit
Teoria dominantă ce descrie structura și evoluția cosmosului stipulează că Universul observabil este constituit în procent de 70% din energie întunecată, 25% din materie întunecată și doar 5% din materie obișnuită.
În acest ‘model cosmologic standard’, denumit Lambda-CDM, Lambda desemnează constanta asociată cu energia întunecată, o idee introdusă inițial de Einstein în teoria sa a relativității generale.
Acest model standard este considerat ‘satisfăcător’. Dar au început ‘să existe anumite tensiuni’ în raport cu observațiile, a explicat Arnaud de Mattia, un fizician de la CEA care a participat la analiza datelor furnizate de DESI.
Au fost realizate și alte măsurători. Asupra luminii primordiale a Universului, despre supernove sau despre modul în care gravitația deformează lumina galaxiilor. Acestea sugerează tot mai mult că energia întunecată nu este constantă.
Impactul ei ‘ar putea scădea de-a lungul timpului’, au subliniat reprezentanții proiectului DESI.
‘Dar atunci când combini toate datele cosmologice, acestea favorizează o accelerare a expansiunii Universului mai întâi ușoară. Apoi mai importantă, în urmă cu aproximativ 7 miliarde de ani’, a detaliat Arnaud de Mattia. Iar acea accelerare ‘are tendința să se diminueze’ de 2,5 miliarde de ani încoace.
Însă, pentru moment, ‘nu există o certitudine absolută’, a precizat același cercetător.



























