Cât de diferit e creierul unui atlet față de cel al unei persoane obișnuite. Detaliile la care puțini se gândesc

Mai multe studii au demonstrat că creierul atleților e diferit față de cel al persoanelor obișnuite, scrie Live Science.

După prestații impresionante la Jocurile Olimpice Paris 2024, discuția despre abilitățile mentale ale sportivilor a ajuns iar în atenția publicului.

Cât de diferit e creierul unui atlet față de cel al unei persoane obișnuite

Cu antrenamente aproape zilnice, corpul atleților e forțat la limite maxime. Așa cum am văzut la Jocurile Olimpice din acest an. Experții au vorbit și despre uneltele psihice pe care le au sportivii pentru a avea succes în competiții dificile.

Iată cât de diferit e creierul unui atlet față de cel al unei persoane obișnuite în câteva puncte cheie, potrivit studiilor: 

Procesarea stimulilor vizuali

Abilitatea de a asimila rapid stimuli vizuali și de a lua decizii în miimi de secundă reprezintă un detaliu important pentru atleți. Mai ales în cazul celor care joacă sporturi de echipă, precum fotbal. 

Potrivit unui studiu din 2013, publicat în jurnalul Scientific Reports, atleții care joacă sporturi în echipă învață mai ușor vizual. Cel puțin față de persoanele obișnuite. Chiar și cele care joacă aceleași sporturi, dar nu la nivelul unui atlet profesionist. 

În studiu, sportivii profesioniști au fost comparați cu „amatori de elită”. Adică atleți de facultate și sportivi de la un centru de antrenament. În plus, ambele grupuri au fost comparate cu studenți care nu aveau abilități atletice. În ambele cazuri, sportivii profesioniști au dat dovadă de o procesare mult mai rapidă a stimulilor vizuali. 

Memorie musculară

Atleții acrobatici, precum gimnastele, trebuie să fie capabili să realizeze o secvență de mișcări fără să se gândească în mod conștient la ele. Procesul e numit și memorie musculară.

Potrivit unui studiu din 2023, ce a analizat cât de diferit e creierul unui atlet, se pare că se creează căi specifice. Creierul atleților planifică și coordonează mișcări repetitive prin accesarea rapidă a informațiilor despre ele. Inițial, secvențele și sincronizarea sunt programate separat în creier.

Cu cât aceste mișcări sunt antrenate mai mult și mai des, aceste elemente individuale sunt integrate într-un singur flux rapid din activitatea creierului. 

Predicții rapide

Atleții trebuie să prezică impactul anumitor mișcări înainte să le realizeze. Mai multe cercetări au scos la iveală faptul că activitatea cerebrală se schimbă cu cât o predicție e mai bună. 

Neuronii din cortexul extrastriat ventral stâng sunt implicați în acest proces. Din punct de vedere structural, înotătorii profesioniști, de exemplu, au partea STS a creierului mai groasă decât novicii. Această zonă are un rol important în percepția mișcării, printre altele. 

Echilibru

Atunci când vorbim despre cât de diferit e creierul unui atlet față de cel al unei persoane obișnuite, echilibrul e important. Gimnastele, de exemplu, au abilități proprioceptive remarcabile. Aceasta e abilitate de a simți unde se află corpul lor în comparație cu alte elemente din mediu. 

O rețea complexă de neuroni din cerebel le permite atleților să își ajusteze poziția în aer. Pentru a-și menține echilibrul pe aparat. 

Atenție sporită

Nu e de mirare că atleții au atenție sporită, ce poate fi redistribuită rapid. Pentru astfel de mișcări de secundă, e nevoie de abilități cognitive mai accentuate decât cele ale persoanelor obișnuite. 

Atleții au o flexibilitatea cognitivă mult mai mare, ce le permite să se adapteze pe moment. 

Tocmai pentru că au loc aceste schimbări, unii experți cred că antrenarea creierului atleților de la vârste fragede poate avea un impact semnificativ asupra performanței pe viitor.

„Am ajuns în punctul în antrenarea atleților în care, mai ales, corpul uman nu poate trece dincolo de barierele actuale. Dar putem face foarte multe lucruri la nivelul cogniției,” a declarat Kylie Steel, expertă în știința sportului din cadrul Universității din Sydney.