Proiectul arheologic a început în anul 2019. 

Echipa a reușit să identifice elemente arheologice cu o vechime de aproape 7.000 de ani.

Descoperire arheologică spectaculoasă în România

Specialiştii de la Complexul Muzeal Naţional (CMN) Neamţ au scos la lumină vestigii vechi de câteva mii de ani. Dar şi unele mai recente, în urma cercetărilor arheologice încheiate de curând în două puncte diferite din apropierea oraşului Târgu Neamţ, scrie AGERPRES.

Unul din şantierele arheologice s-a desfăşurat în satul Topoliţa din comuna Grumăzeşti. Acolo, experții au realizat o desccoperire arheologică spectaculoasă, chiar în România. 

Arheologii au efectuat săpături încă din 2019. Au investigat urmele unei aşezări cu mai multe etape de locuire. Cele mai vechi sunt de acum aproape 7.000 de ani. Iar cele mai recente din secolul al IV-lea după Hristos.

În campania din acest an fost cercetate urmele unei construcţii specifice culturii Precucuteni. Aceasta a fost incendiată acum aproape 6.500 de ani. Dar a a păstrat în interiorul său mai multe materiale arheologice reprezentative pentru comunităţile acelor vremuri.

Săpăturile s-au realizat sub coordonarea cercetătorului dr. Vasile Diaconu de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ. Diaconu a fost ajutat de o echipă de tineri inimoşi, dar şi de câţiva voluntari. Împreună au realizat o descoperire arheologică spectaculoasă despre culturile care s-au dezvoltat în România în trecut. 

Săpăturile din această vară au oferit rezultate surprinzătoare. În interiorul construcţiei cercetate au fost descoperite mai multe vase sparte, dar şi unele întregi, frumos decorate. Precum şi mai multe statuete de lut, care fac parte din recuzita religioasă a comunităţii de acum şase milenii.

Printre artefactele mai spectaculoase se numără o reprezentare realistă a unui fragment de picior uman, de dimensiuni mari. Dar şi un frumos pandantiv din piatră, identificat în interiorul unui vas de lut.

Arheologii au descoperit mai multe morminte inedite în Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”

„Chiar dacă suntem o echipă mică, ne-am străduit să ne îndeplinim obiectivul acestei campanii şi anume acela de a cerceta încă o locuinţă a culturii Precucuteni, care s-a dovedit a fi bine conservată şi cu un inventar interesant. De asemenea, în imediata vecinătate a locuinţei am identificat două zone cu bogate resturi menajere, care ne ajută să înţelegem mai bine anumite aspecte legate de economia şi modul de viaţă al acestor comunităţi, mai ales că ele au stat la baza faimoasei civilizaţii eneolitice Cucuteni”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Vasile Diaconu, responsabilul cercetării.

Imediat după încheierea acestui şantier, specialiştii au început săpăturile la Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din satul Vânători-Neamţ, acolo unde este în desfăşurare un proiect de reabilitare a monumentului istoric.

Deşi nu aveau mari aşteptări, fiind o biserică târzie, arheologii nemţeni au avut şi aici surprize plăcute. Astfel, săpăturile au scos la lumină mai multe morminte de înhumaţie şi reînhumări din secolul XIX. S-au obţinut şi o serie de date importante pentru cunoaşterea momentului construcţiei bisericii, în această descoperire arheologică spectaculoasă ce a avut loc în România. 

Echipa de arheologi condusă de dr. Vasile Diaconu a cercetat mai multe zone din cadrul monumentului. A dezvelit câteva morminte mai deosebite. Printre acestea se remarcă cel al unei tinere mame cu pruncul nou-născut. Dar şi un mormânt al unui individ care suferise la un moment dat un traumatism,. În inventarul funerar se găseau o monedă şi un pandantiv realizat din scoică.

Pe baza monedelor descoperite, unele morminte au fost datate în primele decenii ale secolului al XIX-lea şi confirmă, în acest fel, momentul construirii lăcaşului de cult în acea perioadă.