Dar un nou studiu ridică semne de întrebare legate de longevitatea acestor modele AI, scrie Live Science. 

Potrivit cercetătorii, modelele AI, precum oamenii, dau dovadă de o deteriorare a abilităților cognitive.

Modelele AI dau semne de declin cognitiv

Tehnologiile de inteligență artificială (AI), așa cum sunt modelele lingvistice mari (LLM) sau chatboții, la fel ca oamenii, prezintă semne de deteriorare a abilităților cognitive prin îmbătrânire. Cel puțin așa susține un studiu publicat la sfârșitul anului trecut în British Medical Journal (BMJ), transmite Live Science, scrie AGERPRES. Nu toți experții sunt convinși că modelele AI dau semne de declin cognitiv, însă. 

Oamenii sunt din ce în ce mai dependenți de inteligența artificială (AI) pentru diagnostice medicale datorită rapidității cu care aceste sisteme pot depista anumite anomalii și simptome în istoricul medical al pacienților, în radiografii și în alte teste și analize, înainte de instalarea unor simptome. Însă conform acestui studiu, AI-ul este departe de a fi infailibil, fiind expus declinului cognitiv.

‘Rezultatele acestei cercetări contestă ipoteza că inteligența artificială îi va înlocui în curând pe medicii umani’, conform autorilor studiului. 

Cercetarea arată că ‘declinul cognitiv devenit evident în cazul unor chatboți de vârf le poate afecta precizia în diagnoza medicală și poate submina încrederea pacienților’.

Cercetătorii au testat chatboți LLM disponibili public. Printre aceștia se numără ChatGPT al OpenAI, Sonnet dezvoltat de Anthropic și Gemini, dezvoltat de Alphabet. Experții au folosit testul Montreal Cognitive Assessment (MoCA) pentru cercetare. 

Acesta e o serie de teste folosite de neurologi pentru a evalua atenția, memoria, limbajul, abilitățile spațiale și funcțiile mentale de execuție. Potrivit acestui test, modelele AI dau semne de declin cognitiv. 

AI nu a trecut de anumite sarcini din test

MoCA este folosit în mod obișnuit pentru a evalua sau testa apariția declinului cognitiv în maladii precum demența. Subiecții primesc o serie de sarcini. Cum ar fi desenarea unei anumite ore pe un ceas. Să pornească de la 100 și să scadă în mod repetat numărul 7. Să-și amintească cuvinte de pe o listă și așa mai departe. În cazul oamenilor, un punctaj de 26 dintr-un maxim de 30 de puncte este considerat un punctaj de trecere (subiectul nu suferă de declin cognitiv).

În timp ce unele puncte ale testării, cum ar fi denumirea, atenția, limbajul și capacitatea de abstractizare au fost aparent ușoare pentru majoritatea LLM-urilor utilizate, toate au avut rezultate slabe în abilitățile vizuale/spațiale și în sarcinile de execuție. Unele au avut rezultate mai proaste decât altele în domenii precum memoria întârziată. Ca urmare, unii experți cred că modelele AI dau semne de declin cognitiv. Dar nu toți cercetătorii în domeniu sunt de acord. 

Cea mai recentă versiune a ChatGPT (versiunea 4) a obținut cel mai mare punctaj (26 din 30). Programul Gemini 1.0 LLM a obținut doar 16. Ceea ce duce la concluzia că LLM-urile mai vechi prezintă semne de declin cognitiv.

Autorii studiului notează că descoperirile lor sunt doar observaționale. Dar ei avertizează că cercetarea ar putea indica ceea ce ei numesc o ‘zonă semnificativă de slăbiciune’. Aceasta ar putea frâna implementarea AI în medicina clinică. Mai exact, ei au argumentat împotriva utilizării AI în sarcini care necesită abstracție vizuală și funcție executivă.