În 2023, atacurile cibernetice au fost înregistrate în 120 de țări. Unele dintre acestea au fost finanțate chiar de către guverne. În anumite perioade din an, aproape jumătatea din acestea au vizat țări membre NATO.
Cel mai mare pericol pentru securitatea cibernetică în 2023. Microsoft trage un semnal de alarmă
Microsoft a dezvăluit cel mai mare pericol pentru securitatea cibernetică în 2023, ce poate crește pe viitor și pune în pericol siguranța utilizatorilor.
40% dintre atacuri au avut ca țintă organizații guvernamentale sau din sectorul privat care erau implicate în gestionarea și menținerea infrastructurii, potrivit blogului oficial Microsoft.
Potrivit datelor raportului, scopul principal al atacurilor cibernetice din 2023 a fost spionajul, nu câștigurile financiare.
Cel mai mare pericol pentru securitatea cibernetică în 2023
Atacurile cibernetice din întreaga lume sunt mai puţin distructive. Și mai axate pe operaţiunile de spionaj, în urma războiului din Ucraina şi a înăspririi geopoliticii globale, potrivit unui raport publicat de Microsoft, relatează AFP, scrie AGERPRES.
Potrivit raportului Microsoft de apărare digitală (MDDR), activităţile cibernetice ale statelor şi ale actorilor privaţi afiliaţi acestora „au abandonat atacurile distructive – menite să afecteze direct ţinta, n.red. – numeroase în ultimul an în favoarea campaniilor de spionaj”, care sunt mult mai greu de perceput. Astfel, spionajul a devenit cel mai mare pericol pentru securitatea cibernetică în 2023.
Activiştii susţinuţi de Moscova şi Teheran „şi-au sporit capacităţile de culegere” de informaţii. Raportul menționează că „aproape 50% din atacurile distructive ale Rusiei observate împotriva reţelelor ucrainene au avut loc în primele şase săptămâni de război” înainte de a scădea.
Microsoft subliniază legătura crescută dintre operaţiunile cibernetice şi propagandă. Scopul este de a „manipula opiniile globale şi naţionale. Pentru a slăbi instituţiile democratice” ale adversarilor lor. În special prin exploatarea diviziunilor societale existente.
Află și care e programul folosit de hackerii ruși pentru a scrie linii de cod periculoase.
În acest sens, extinderea activităţilor cibernetice ruseşti sugerează că „orice guvern (…) sau infrastructura esenţială a unei ţări care oferă ajutor politic, militar sau umanitar Ucrainei” riscă să fie vizată. 48% dintre atacurile ruseşti au vizat ţinte în Ucraina. O treime dintre acestea au fost îndreptate împotriva unor ţări NATO, între care SUA, Marea Britanie şi Polonia. Cel mai mare pericol pentru securitatea cibernetică au devenit aceste acțiuni riscante.
Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, printre țările acuzate că ar susține astfel de atacuri
În analiza sa asupra adversarilor SUA, Microsoft observă că „activitatea cibernetică susţinută de statul chinez în jurul Mării Chinei de Sud reflectă obiectivele strategice ale Beijingului în regiune. Și a crescut tensiunile cu Taiwanul”. Dar multe operaţiuni „par legate de obiective de colectare de informaţii”.
Documentul citat notează că atât Iranul, cât şi Coreea de Nord „au demonstrat o mai mare sofisticare în operaţiunile lor cibernetice, reducând decalajul” faţă de marile puteri care sunt, în acest domeniu, China şi Rusia.
Teheranul arată astfel o agresivitate crescută faţă de ceea ce „percepe ca eforturile puterilor occidentale de a alimenta tulburările„ din Iran. Își întărește în acelaşi timp coordonarea cu Moscova. Cel mai mare pericol pentru securitatea cibernetică, spionajul, le poate aduce informații importante despre inamicii lor.
Află și cine a fost „cel mai căutat hacker din lume”.
Operaţiunile din Coreea de Nord vizează „colectarea de informaţii despre proiectele politice ale acestor adversari. Capacităţile militare ale altor ţări pentru a le îmbunătăţi pe ale lor şi furtul de criptomonede pentru finanţarea statului”.
MDDR avertizează și asupra coordonării tot mai mari dintre state şi „hacktivişti”. Devina mai comună pe fondul conflictului din Ucraina. Și a proliferării globale a actorilor nestatali pe care îi descrie drept „mercenari cibernetici”.